Naşule, Maria Ta

De manuta prin trenurile autohtone.

Fie vara sau polei,
Ghiocei sau struguri grei
Nasu-i prins la datorie
Ca mesteru' in scularie.

S-a nascut inainte de a-si stoarce oita nazdravana "lacrimile de sange" si de-a ingheta Dochia dezgolita in sanul naturii, originea lui e dincolo de zidurile Manastirii Argesului, samanta e mai veche ca mamaliga si mai tare ca pocalele cu care-si ispitea Vlad Tepes prietenii, vorba lui e mai ademenitoare decat a unei sirene bolnave, iar prezenta mai coplesitoare decat a unui titan ofticat de atatea secole purtate in spate.

Inainte (negocierea)

Invatatii il alinta "controlor", insa multimea il striga simplu, "naşu' "; apropierea lui se anunta intodeauna verbal si toti sunt cuprinsi de o frematare dulceaga atunci cand acesta isi intra in atributiuni, vocile usor strangulate se transforma ca sub efectul unei vraji in soapte adanci lasand sa se auda printre randuri doar "Vine naşu'! Vine naşu'..". Cuvintele trec repejor din gura in gura, se rostogolesc ca niste liceene pe saltele in ora de sport, se ridica si se topesc pentru a da impulsiuni membrelor inferioare spre buzunare, portofel, geanta sau care ce-o mai fi avut drept suport de bani. Totul se intampla sub privirile protectoare ale naşului in timp ce acesta isi propteste dosul in usa glisanta si mainile ca niste manusi gonflabile pe spinarea scortoasa a gentii, pentru a nu trada vreun gest de neliniste sau de emotie. Intre el si pacientu' calator exista intotdeauna o legatura de mimata "supunere", ca intre calau si victima atunci cand e vorba de fantezii mai deocheate.
Este o comunicare la nivelul inefabilului pentru ca, in majoritatea cazurilor, naşul nu cere; calatoru', ca orice roman cu socoteala de-acasa, stie intotdeauna cat sa-i dea astfel incat sa-i mai ramana si lui de-o pufoaica la cazan sau de-un caiet dictando pentru mezinu' familiei.

Dupa (next please!)

O singura data s-a intamplat sa-l aud pe naş cum cere; se petrecea in timpul unui 1 Mai studentesc, cand toate drumurile duceau spre Costinesti. Extaziati de primele bufeuri de primavara, ne-am gasit sa-l intampinam pe naş cantandandu-i voiniceste celebra melodie. Mare i-a mai fost intristarea ca ne-am gasit sa il primim chiar asa..., si-atunci, a inceput sa se dea pe fata si sa treaca la negociat "Hai, mai scuturati-va copii, ca tre' sa mai iasa ceva!". Inalt ca o bucata de gard si uscat ca un sac de paie, a inceput sa-si plimbe ranjetu' din colt in colt si sa culeaga hulpav tot ce-i cadea printre degete. Vazut cu sacii-n caruta, a plecat impleticindu-se si ignorand aproape total imnul nuptial cu care-l intampinasem :

Naşule maria ta
Naşule mai
Ia asculta muzica
Naşule mai
Baga mana-n buzunare
Naşule mai
Si porneste masa mare
Naşule mai....